Diverticulită sau colon iritabil? Durerea în stânga, febra și investigațiile care fac diferența

O durere apărută în partea stângă jos a abdomenului poate ridica întrebarea dacă este vorba despre diverticulită. Totuși, localizarea singură nu stabilește diagnosticul. Constipația, sindromul de colon iritabil, o infecție digestivă, o problemă urinară sau ginecologică pot produce manifestări asemănătoare.

Diverticulii sunt mici „buzunare” formate în peretele colonului. Simpla lor prezență se numește diverticuloză și, la multe persoane, nu provoacă nimic. Diverticulita apare când unul sau mai mulți diverticuli se inflamează. Distincția contează deoarece un episod acut poate necesita analize, tomografie și, uneori, tratament în spital.

Articolul este informativ și nu poate confirma cauza unei dureri abdominale. Durerea severă sau în agravare, abdomenul umflat, vărsăturile persistente, imposibilitatea de a elimina scaun ori gaze, sângerarea abundentă, confuzia sau starea generală foarte proastă impun evaluare de urgență; sună la 112 când simptomele sunt severe.

Diverticuloză, boală diverticulară și diverticulită

Termenii sunt apropiați, dar nu interschimbabili:

• diverticuloza înseamnă că există diverticuli, adesea descoperiți întâmplător la o investigație;
• boala diverticulară simptomatică descrie durere, balonare ori modificări de tranzit asociate diverticulilor, fără inflamația acută tipică;
• diverticulita înseamnă inflamație acută și poate fi necomplicată sau complicată prin abces, perforație, blocaj ori fistulă.

Faptul că pe o colonoscopie mai veche scrie „diverticuli” nu înseamnă că orice durere ulterioară este diverticulită. Majoritatea persoanelor cu diverticuloză nu ajung la complicații.

Ce simptome sugerează un episod acut

NIDDK descrie pentru diverticulită durerea abdominală, cel mai frecvent în stânga jos, împreună cu febră sau frisoane, greață, vărsături și schimbarea tranzitului. Durerea este deseori constantă și sensibilitatea crește la apăsare. Poate debuta brusc sau se poate accentua în câteva zile.

În schimb, colonul iritabil produce mai frecvent o durere recurentă legată de scaun, balonare și alternanță constipație–diaree, fără febră ori semne de inflamație sistemică. Aceasta este doar o orientare: simptomele se suprapun, iar febra poate lipsi la vârstnici sau la persoanele imunodeprimate.

Durerea în dreapta nu exclude problema. Anatomia colonului diferă, iar alte diagnostice, inclusiv apendicita, trebuie evaluate.

Cum se confirmă diagnosticul

Medicul începe cu debutul durerii, intensitatea, temperatura, tranzitul, medicamentele și episoadele anterioare. Examenul abdominal arată dacă există sensibilitate locală, apărare musculară sau semne de iritație peritoneală.

Analizele de sânge pot verifica inflamația, anemia, funcția renală și dezechilibrele produse de vărsături ori deshidratare. Analiza de urină și, după caz, testul de sarcină ajută la excluderea altor cauze.

Tomografia abdominală cu indicație medicală poate confirma inflamația și poate identifica un abces, o perforație sau un blocaj. Ecografia poate fi utilă în anumite centre și situații, însă performanța depinde de operator și de particularitățile pacientului.

De ce colonoscopia nu se face în plin puseu

Colonoscopia vede interiorul colonului, dar nu este de regulă investigația folosită pentru confirmarea unui episod acut. Insuflarea și trecerea instrumentului printr-un segment foarte inflamat pot crește riscul de complicații.

După remiterea episodului, medicul decide dacă este indicată o colonoscopie și când. Necesitatea depinde de severitate, rezultatul CT, vârstă, istoricul de screening și semne precum sângerarea, anemia sau scăderea neintenționată în greutate. Nu toate persoanele au nevoie de aceeași strategie.

Tratamentul nu este identic pentru toată lumea

O diverticulită necomplicată, ușoară, poate fi gestionată în ambulator la persoane atent selectate. Antibioticele nu sunt necesare automat în fiecare caz necomplicat; decizia ține de severitate, boli asociate, imunitate și evaluarea medicului. Formele severe sau complicate pot necesita internare, antibiotice intravenoase, drenajul unui abces ori chirurgie.

Nu lua antibiotice rămase în casă și nu încerca să maschezi o durere progresivă cu antiinflamatoare. NIDDK și NHS avertizează că antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul, pot crește riscul unor complicații digestive la persoanele cu boală diverticulară. Alegerea calmantului trebuie adaptată istoricului tău medical.

Ce informații ajută la consultație

Notează ora debutului, locul exact al durerii, temperatura, ultimul scaun, prezența sângelui, vărsăturile și ce ai reușit să bei. Spune medicului dacă iei corticosteroizi, antiinflamatoare, anticoagulante sau opioide și dacă ai boli renale, diabet ori imunitate scăzută.

Solicită consult în aceeași zi când durerea persistă sau se agravează, mai ales dacă apare febră, frison, greață, sânge ori mucus în scaun. Mergi urgent dacă abdomenul devine rigid sau foarte umflat, nu poți păstra lichide, nu elimini gaze, sângerezi mult ori apar amețeală, confuzie și respirație rapidă.

Ideea esențială: diverticulita nu se recunoaște doar după „durerea în stânga”. Caracterul constant al durerii, febra, sensibilitatea abdominală și investigațiile potrivite separă un puseu inflamator de cauze mai puțin urgente.

Imagine: Pexels, fotografia 5938362, utilizare gratuită conform licenței Pexels.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.