Criză epileptică sau leșin: cum le deosebești și ce faci?

Pierderea cunoștinței și chiar câteva mișcări involuntare pot apărea și la leșin. Vezi indiciile utile, limitele lor și primul ajutor sigur.

Sănătate Curată26 august 20263 minute de citire
Criză epileptică sau leșin: cum le deosebești și ce faci?

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.

O persoană cade, nu răspunde și are câteva mișcări ale brațelor. Este epilepsie sau leșin? Diferența nu poate fi stabilită întotdeauna pe loc. Sincopa, adică pierderea temporară a cunoștinței prin scăderea fluxului de sânge spre creier, poate include rigidizare ori smucituri scurte. În același timp, nu toate crizele epileptice sunt convulsive.

Scopul martorului nu este să pună diagnosticul, ci să prevină rănirea, să cronometreze episodul și să ofere medicului o descriere cât mai exactă.

Ce sugerează mai degrabă un leșin

Leșinul este precedat frecvent de căldură, greață, transpirație, vedere încețoșată, țiuit în urechi sau senzația că „se întunecă”. Poate apărea după stat prelungit în picioare, durere, emoție, deshidratare ori ridicare bruscă. Persoana devine palidă și își revine de obicei relativ repede când stă întinsă.

Aceste indicii nu fac episodul automat benign. Leșinul în timpul efortului, în poziție culcată, asociat cu durere în piept, palpitații sau antecedente cardiace poate semnala o cauză serioasă și necesită evaluare urgentă.

Ce poate orienta spre o criză epileptică

Un debut fără avertisment, rigidizarea urmată de mișcări ritmice mai lungi, devierea capului ori a ochilor, mușcarea laterală a limbii și confuzia prelungită după episod pot susține suspiciunea. Unele crize focale provoacă doar privire fixă, lipsa răspunsului, gesturi repetitive sau o senzație neobișnuită urmată de dezorientare.

Niciun semn nu este perfect. Pierderea urinei poate apărea și la sincopă, iar câteva mișcări involuntare nu dovedesc epilepsia. O descriere a succesiunii evenimentelor este mai utilă decât eticheta pusă de martor.

Ce faci în primele minute

Dacă persoana are convulsii, îndepărtează obiectele dure sau ascuțite, așază ceva moale sub cap și slăbește hainele strânse la gât. Cronometrează de la începutul mișcărilor și, când se poate fără forțare, întoarce persoana pe o parte cu gura orientată spre sol.

Nu ține membrele, nu încerca să oprești mișcările și nu introduce linguri, degete sau alte obiecte în gură. Limba nu poate fi „înghițită”, iar obiectele pot rupe dinții sau bloca respirația. Nu oferi apă, cafea, zahăr ori medicamente până când persoana nu este complet trează și poate înghiți sigur.

Dacă episodul seamănă cu un leșin și nu există traumatism, persoana poate fi culcată. Rămâi lângă ea, urmărește respirația și nu o ridica brusc. Dacă nu respiră normal după terminarea mișcărilor, sună la 112 și urmează instrucțiunile dispecerului.

Când este obligatoriu ajutorul de urgență

Sună la 112 pentru prima criză cunoscută, o criză care depășește cinci minute, episoade repetate fără revenire, dificultăți de respirație, rănire, sarcină, diabet sau un eveniment produs în apă. Cere ajutor și dacă persoana rămâne neobișnuit de confuză, are slăbiciune pe o parte, vorbire neclară, cefalee violentă ori febră cu rigiditate a cefei.

Pentru un leșin, urgența este justificată când apare la efort, cu durere toracică, palpitații, lipsă de aer, sângerare, traumatism important sau revenire incompletă.

Cum se clarifică diagnosticul

Medicul va întreba despre poziția corpului, simptomele premergătoare, culoarea feței, durata lipsei de răspuns, mișcări și timpul până la revenire. Pot fi necesare electrocardiogramă, tensiune măsurată în poziții diferite, glicemie și alte analize. Dacă există suspiciune de epilepsie, neurologul poate recomanda EEG și RMN cerebral.

Un EEG normal nu exclude epilepsia, iar un traseu cu modificări nespecifice nu confirmă singur boala. La fel, o criză provocată de glicemie foarte mică, sevraj sau o problemă acută nu este automat epilepsie.

Până la evaluare, evită șofatul, înotul singur, baia în cadă nesupravegheată, înălțimile și utilajele. Nu conduce persoana cu mașina dacă starea nu s-a normalizat sau există semne de alarmă; cheamă ambulanța.

Notă medicală: Informațiile sunt generale și nu pot diferenția de la distanță epilepsia, sincopa sau alte cauze ale pierderii cunoștinței.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.