Colesterol și trigliceride crescute? Ce este dislipidemia și cum se tratează?
Colesterolul și trigliceridele se află într-o relație de interdependență permanentă. Dacă valorile colesterolului cresc, vom avea și trigliceride crescute adesea, ajungându-se la dislipidemie. Dislipidemia poate fi controlată și tratată dacă prezentarea la medic este încă de la primele valori anormale în analize. Tratamentele pentru dislipidemie pot stopa sau încetini creșterile trigliceridelor și colesterolului, singura condiție fiind găsirea unor combinații individualizate și adaptate la istoricul medical al pacienților.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.
Dislipidemia nu are vreun simptom specific, în afara celor fizice, care apar doar când valorile sunt exagerat de mari. Așa că mulți pacienți pot să afle de existența sa doar când merg la analizele de rutină. Controlul trigliceridelor și colesterolului e obligatoriu, indiferent de vârstă, mai ales dacă există factori de risc și valori fluctuante mari pe o perioadă lungă de timp.
Tratamentele medicamentoase combinate cu schimbări ale stilului de viață și ale regimului alimentar vor ajuta la scăderea treptată a nivelului colesterolului și trigliceridelor din sânge.
Dislipidemia, o anomalie a lipidelor sau lipoproteinelor din sânge. Cauze și simptome
Dislipidemia reprezintă dezechilibrul nivelului de grăsimi din sânge, caracterizat prin valori prea mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL sau ale trigliceridelor, precum și prin niveluri scăzute ale colesterolului HDL. Uneori poate fi vorba despre valori anormale pentru diverși markeri precum non-HDL-C, ApoB sau Lp(a) (lipoproteina(a)).
Colesterolul LDL cu valori crescute contribuie la depunerea plăcilor de aterom pe vasele de sânge, trigliceridele crescute duc la valori mai mari ale grăsimilor care pot afecta sistemul cardiovascular, în vreme ce colesterolul HDL scăzut va determina reducerea fracțiunilor cu rol protector pentru inimă.
Riscul de infarct și de accident vascular cerebral este mare odată ce pacientul este diagnosticat cu dislipidemie și nu există tratament administrat imediat.
Trigliceridele foarte mari, peste 500 mg/dL și mai ales peste 1.000 mg/dL, cresc și ele riscul de pancreatită la pacienții care au și o predispoziție pentru această afecțiune.
Știi că ai dislipidemie atunci când vezi în rezultatele analizelor următoarele valori:
- Colesterol total peste 200 mg/dL (200-239 mg/dL; peste 240 mg/dL);
- Colesterol LDL peste 100 mg/dL (130-159 mg/dL sau mai mult);
- Colesterol HDL sub 40 mg/dL (bărbați) sau sub 50 mg/dL (femei);
- Trigliceride cu valori între 150-199 mg/dL, 200-499 mg/dL, peste 500 mg/dL.
Cauzele principale ale dislipidemiei sunt legate de defecte în producția/clearance-ul lipoproteinelor. Aici discutăm despre hipercolesterolemie familială de la mutații în LDLR, APOB, PCSK9, despre hipercolesterolemie poligenică, disbetalipoproteinemie, hipertrigliceridemii familiale, sindroame rare.
Cel mai simplu de identificat o astfel de cauză este prin raportare la LDL-C: dacă este foarte mare (peste 190 mg/dL) sau avem evenimente cardiovasculare premature în familie deja, cauza genetică trebuie luată în considerare.
Pe lângă cauzele primare se adaugă și cauzele secundare: stil de viață și dietă, exces caloric, multe grăsimi saturate sau trans, zaharuri rafinate, sedentarism, fumat. Pacienții cu obezitate, sindrom metabolic, rezistență la insulină, diabet tip 2, hipotiroidism, boli renale cronice, sindrom nefrotic, colestază și obstrucție biliară sunt predispuși la dislipidemie. În sarcină trebuie atenție la trigliceridele crescute.
La femei, după ce se intră la menopauză, riscul de a dezvolta dislipidemie este crescut.
Anumite medicamente - diuretice, beta-blocante, glucocorticoizi, amiodaronă, estrogeni, imunosupresoare - ar putea să genereze valori anormale ale colesterolului și trigliceridelor și dislipidemie.
Cei mai afectați de dislipidemie par să fie adulții cu vârste între 40 și 59 de ani; colesterolul total cu valori peste 240 mg/dL a fost întâlnit la 16,7% din adulți, iar la 20-39 de ani procentul a fost de doar 6,0%. HDL-C-ul scăzut, sub 40 mg/dL, a fost întâlnit la 13,8% din adulți, cu frecvență mai mare la bărbați decât la femei.
Interesant de reținut un aspect: dislipidemia poate apărea din copilărie în forme genetice, obezitatea fiind o cauză secundară a dislipidemiei la copil/adolescent. Colesterolul LDL-C crește pentru că există producție hepatică mai mare de lipoproteine aterogene și/sau eliminare mai slabă din sânge.
Trigliceridele cresc când ficatul produce mai mult VLDL și/sau scade „arderea/curățarea” trigliceridelor din sânge prin lipoprotein-lipază (LPL). Rezistența la insulină/diabetul duce și ea la creșterea fluxului de acizi grași către ficat și crește producția VLDL.
Colesterolul HDL scade printr-un mecanism ceva mai complicat: pacientul are trigliceride mari, proteina CETP face schimb de trigliceride în HDL, HDL e remodelat și catabolizat mai repede. Cât despre simptome, dislipidemia nu va genera simptome specifice.
Când apar totuși simptome, deja au avut loc depuneri de lipide și vedem adesea xantoame tendinoase/cutanate, xantelasmă, arc cornean.
Complicațiile precum ateroscleroza, boala cardiovasculară, angina, infarctul, AVC-ul pot fi considerate semnale asociate dislipidemiei, alături de pancreatită în hipertrigliceridemie severă, cu durere abdominală severă, greață sau vărsături. Doar analizele de sânge pot indica în mod clar dacă e vorba despre dislipidemie sau e altă afecțiune.
Diagnosticarea dislipidemiei și tratamente specifice
Diagnosticarea dislipidemiei se va putea realiza doar în urma analizelor de sânge și rezultatelor acestora. Medicul specialist (cardiolog, endocrinolog, diabetolog, nefrolog) sau medicul de familie va recomanda profil lipidic, colesterol total, LDL-C, HDL-C, trigliceride (și frecvent non-HDL). În caz de trigliceride foarte mari, rezultat atipic cu valori patologice anormale, se repetă analizele.
Întotdeauna se vor căuta și cauzele secundare și se vor trata în paralel cu administrarea clasicelor statine. Se adaugă la setul de analize tipice pentru dislipidemie și glicemia sau HbA1c, TSH (tiroidă), evaluarea funcției hepatice, funcției renale.
În cazurile mai grave sau speciale se merge pe testare extinsă, cu analize precum Lp(a), ApoB sau non-HDL-C, când trigliceridele au valori crescute (se vede mai bine încărcătura de particule aterogene).
Testarea genetică e recomandată doar atunci când se suspectează hipercolesterolemie familială. Medicația pentru dislipidemie se alege în funcție de ce fracțiune e problema principală (LDL vs. trigliceride), de nivelul absolut (LDL foarte mare), dar și de riscul cardiovascular, comorbidități și toleranță. Dacă pacientul are LDL-C crescut, se urmărește prevenția aterosclerozei. Se începe cu reducerea consumului de grăsimi saturate sau trans, cu scăderea ponderală, cu regim strict, activitate fizică, renunțare la fumat.
În paralel, se administrează statine, ezetimib, inhibitori PCSK9 la pacienți cu risc foarte mare cunoscut, când alte medicamente nu sunt eficiente. Uneori se poate recomanda și acid bempedoic (ACL inhibitor) pentru cine nu tolerează statinele sau în caz de risc foarte mare pentru atingerea țintei LDL. La hipercolesterolemii familiale severe, în străinătate se mai recomandă evinacumab (inhibitor ANGPTL3), precum și lomitapide, afereză LDL.
Pentru trigliceride crescute se începe tot cu schimbări legate de stil de viață și corectarea factorilor de risc, se administrează statine, fibrate (fenofibrat, gemfibrozil, de exemplu), Omega-3, icosapent etil.
Dacă e vorba despre hipertrigliceridemie genetică extremă, dieta va fi strictă, se va preveni pancreatita și se va recomanda olezarsen sau volanesorsen, în funcție de disponibilitatea regională.
Rezultatele apar dacă se respectă dozajul și regimul, însă e necesară repetarea analizelor la 4-12 săptămâni după inițierea/ajustarea statinei, după care la 3-12 luni pentru a se evalua rezultatele administrării de medicamente și a se ajusta dozele. Controlul la medic ar trebui să aibă loc la 1-3 luni pentru monitorizare.
La MedLife, diagnosticarea și tratarea dislipidemiei se va face rapid, în baza rezultatelor de la analizele medicale decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral și a controlului medical. Medicii specialiști de la MedLife au experiență vastă și pot diagnostica, pe baza rezultatelor analizelor, afecțiunile care au dus la valori anormale ale colesterolului.
Prin accesul rapid la tehnologii moderne de diagnostic, echipamente de ultimă generație și cu o eliberare rapidă a rezultatelor, MedLife simplifică drumul de la diagnosticare la tratament. Programările se pot face telefonic sau online (prin aplicație sau formular dedicat). Medicul cardiolog, internist sau medicul de familie de la MedLife va evalua pacientul cu dislipidemie, va recomanda analizele și va stabili planul terapeutic, monitorizând periodic starea de sănătate a pacienţilor.
MedLife are abonamente de sănătate care includ anual analize precum LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride și colesterol total, pentru o monitorizare strictă.
Prețurile analizelor variază în funcție de investigație:
- LDL-Colesterol: 26 RON;
- Colesterol total: 21 RON;
- HDL-Colesterol: 28 RON;
- VLDL-Colesterol: 20 RON;
- Non-HDL Colesterol: 27 RON;
- Colesterolul din lichidul de puncție: 72 RON, cu rezultatul disponibil în 3 zile lucrătoare.
VLDL-Colesterol și Non-HDL Colesterol au rezultatele date într-o zi lucrătoare, iar restul în 2 zile lucrătoare.
Trigliceridele costă la MedLife 21 RON (rezultat în 2 zile lucrătoare), iar trigliceridele din lichidul de puncție 72 RON (rezultat în 3 zile lucrătoare).
Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.


