Durerea în gât la adulți: virală sau streptococică? Când are sens exsudatul faringian și când antibioticul

Sezonul virozelor a început, iar durerea în gât e de obicei primul lui mesager. Tot ea este și campioana antibioticelor luate inutil: la adulți, peste 85-90% dintre faringite sunt virale și nu răspund la niciun antibiotic. Restul — angina streptococică, produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A — chiar are nevoie de tratament corect, pentru că netratată poate da complicații serioase. Miza practică e deci una singură: să deosebești corect cele două situații, iar aici medicina are instrumente simple și clare.

Pe scurt

• Regula de orientare rapidă: durere în gât + tuse, nas care curge, răgușeală, strănut = aproape sigur virală. Durere intensă la înghițit + febră peste 38°C + ganglioni dureroși în gât + depozite albe pe amigdale + FĂRĂ tuse = crește serios probabilitatea de streptococ.
• Medicii folosesc criteriile Centor pentru a decide dacă are sens testarea; „gâtul roșu" văzut în oglindă nu e criteriu.
• Diagnosticul de certitudine îl dau testul rapid streptococic (rezultat în minute) și/sau exsudatul faringian cu cultură (24-48 de ore) — nu ochiul liber și nu farmacistul.
• Faringita virală se tratează simptomatic 5-7 zile: lichide, antiinflamatoare/analgezice uzuale, pastile de supt, repaus vocal. Antibioticul nu scurtează boala virală și dăunează florei tale și rezistenței comunitare la antibiotice.
• Angina streptococică confirmată se tratează cu antibiotic prescris de medic, făcut integral, chiar dacă te simți bine din ziua 2-3.

Ce se întâmplă în gât când „te zgârie"

Faringita este inflamația mucoasei faringelui. Toamna și iarna, cauza dominantă sunt virusurile respiratorii — rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri sezoniere, virusuri gripale și paragripale. Inflamația virală vine rar singură: aceleași virusuri irită nasul, laringele și bronhiile, de unde pachetul complet — nas înfundat, strănut, răgușeală, tuse.

Streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes) produce în schimb o infecție bacteriană localizată ferm pe amigdale și faringe. E mai frecventă la copiii de vârstă școlară (unde poate ajunge la 20-30% dintre faringite) decât la adulți (5-15%), dar părinții copiilor școlari sunt exact categoria de adulți care o „importă" acasă cel mai des — detaliu relevant în septembrie-octombrie.

Virală sau streptococică: tabloul comparativ

Pledează pentru viroză:

• debut treptat, pe 1-2 zile;
• tuse, secreții nazale, strănut, răgușeală, conjunctivită;
• febră mică sau absentă;
• durere „zgârietoare", suportabilă;
• afte sau vezicule mici pe mucoasă (unele virusuri);
• starea generală relativ bună.

Pledează pentru streptococ:

• debut brusc, durere intensă la înghițit;
• febră ≥ 38°C, frisoane;
• amigdale mărite, intens roșii, adesea cu depozite alb-gălbui (exsudat);
• ganglioni cervicali anteriori măriți și dureroși;
• absența tusei — criteriul negativ cel mai valoros;
• uneori dureri de cap, grețuri, iar la scarlatină — erupție aspră „ca șmirghelul".

Medicii sintetizează acest tablou în criteriile Centor (varianta McIsaac ajustează după vârstă): febră peste 38°C, absența tusei, ganglioni cervicali anteriori dureroși, exsudat amigdalian. La 0-1 criterii, streptococul e improbabil — nu se testează, nu se dă antibiotic. La 2-3 criterii, se recomandă test. La 4+, test și/sau decizie clinică. Observă ce lipsește din listă: „gâtul roșu", intensitatea percepută a durerii și culoarea secrețiilor nazale — niciunul nu diferențiază fiabil.

Testul rapid și exsudatul faringian: când și cum

Testul rapid antigenic streptococic (RADT) se face în cabinet sau în unele farmacii/laboratoare: o probă recoltată cu tamponul de pe amigdale, rezultat în 5-10 minute. Specificitate excelentă (un rezultat pozitiv confirmă practic infecția); sensibilitate bună dar nu perfectă — un negativ la un pacient cu tablou sugestiv poate cere confirmare prin cultură.

Exsudatul faringian cu cultură rămâne standardul de aur: identifică streptococul și în cazurile scăpate de testul rapid. Rezultatul vine în 24-48 de ore. Recoltarea corectă contează: înainte de a începe orice antibiotic, ideal dimineața, fără spălat pe dinți, fără apă de gură, fără dropsuri antiseptice în orele dinainte — altfel rezultatul poate ieși fals negativ.

Când NU are sens testarea: la tabloul clar viral (tuse + nas care curge + răgușeală). Un detaliu care surprinde: aproximativ 5-20% dintre copiii sănătoși (mai rar adulții) sunt purtători cronici de streptococ fără boală — testarea „de control" fără simptome poate genera tratamente inutile.

Tratamentul corect în fiecare scenariu

Faringita virală — răbdare organizată, 5-7 zile:

• lichide calde (nu fierbinți), miere în ceai (nu la copiii sub 1 an), gargară cu apă sărată (½ linguriță sare la un pahar de apă caldă);
• paracetamol sau ibuprofen pentru durere și febră, în dozele din prospect;
• pastile de supt cu efect anestezic local — ameliorează, nu vindecă;
• aer umidificat, repaus vocal, fără fumat (inclusiv pasiv).

Angina streptococică confirmată — antibiotic prescris de medic (penicilinele rămân prima linie; alternative la alergici), cură completă, de regulă 10 zile pentru schemele clasice. Întreruperea la ziua 3, „că mi-a trecut", e exact rețeta recidivei și a rezistenței. După 24 de ore de antibiotic corect administrat, contagiozitatea scade dramatic — te poți întoarce la birou dacă starea o permite.

De ce insistăm pe confirmarea streptococului: netratată sau tratată incorect, angina streptococică poate produce complicații rare dar grave — reumatism articular acut cu afectare cardiacă, glomerulonefrită, abces periamigdalian.

Semnele care cer consult urgent

Mergi la medic în aceeași zi (sau la urgențe) dacă apare: dificultate de a respira sau de a înghiți saliva; voce „înfundată" (ca și cum ai vorbi cu un cartof fierbinte în gură) și imposibilitatea de a deschide gura complet — posibil abces; durere intensă doar pe o parte; febră peste 39,5°C care nu răspunde la antitermice; erupție cutanată; durere în gât care durează peste 7-10 zile fără ameliorare; răgușeală persistentă peste 3 săptămâni (necesită ORL, mai ales la fumători).

Întrebări frecvente

Depozitele albe pe amigdale înseamnă sigur streptococ? Nu. Și mononucleoza infecțioasă, unele viroze cu adenovirus sau candidoza pot produce depozite. De aceea decizia e test, nu inspecție vizuală.

Pot lua antibiotic „preventiv", că mă știu sensibil? Nu există antibiotic preventiv pentru durerea în gât. Fără confirmare bacteriană, antibioticul oferă doar efecte adverse și rezistență.

Partenerul are streptococ confirmat. Mă tratez și eu? Nu automat. Te tratezi dacă dezvolți simptome și ai test pozitiv. Igiena (pahare separate, spălat pe mâini) în perioada contagioasă e măsura corectă.

Gargara cu apă sărată chiar ajută? Da, modest dar real: reduce inflamația și disconfortul. E adjuvant, nu tratament — dar unul gratuit și fără efecte adverse.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te medicului de familie sau specialistului ORL.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.