Siguranța alimentelor acasă: cinci reguli OMS care reduc riscul de contaminare
Spălatul mâinilor, separarea alimentelor crude, gătirea și răcirea corectă sunt pași simpli care contează în bucătăria de zi cu zi.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.
Ziua Mondială a Alimentației, marcată la 16 octombrie, este un bun prilej să privim și partea mai puțin spectaculoasă a mesei: felul în care cumpărăm, pregătim și păstrăm alimentele. O dietă poate avea legume, cereale integrale și proteine, dar trebuie să fie și sigură. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) rezumă prevenirea bolilor transmise prin alimente în cinci reguli ușor de reținut.
Ele nu pot garanta că orice aliment este lipsit de risc și nu înlocuiesc alertele ori retragerile oficiale de produse. Ajută însă la limitarea erorilor care apar frecvent în bucătăriile obișnuite: mâini sau ustensile contaminate, contactul dintre crud și gata de consum, gătirea insuficientă ori păstrarea prea îndelungată la temperatura camerei.
1. Începe cu mâinile, blaturile și ustensilele curate
Spală mâinile înainte de a atinge mâncarea și de fiecare dată după ce ai manipulat alimente crude, ai dus gunoiul sau ai folosit toaleta. Curăță blatul, cuțitele și tocătoarele între etape. Clătirea rapidă a unui cuțit nu este același lucru cu spălarea lui atunci când a fost folosit pentru un aliment crud.
Prosopul de bucătărie merită și el atenție. Un material umed, folosit succesiv pentru mâini, vase și blat, poate muta microorganismele dintr-un loc în altul. Folosește prosoape curate, schimbă-le regulat și lasă suprafețele să se usuce după curățare.
2. Ține separat alimentele crude de cele gata de consum
OMS recomandă separarea cărnii crude, păsărilor, peștelui și fructelor de mare de alimentele care nu vor mai fi gătite. Asta include salata, pâinea, fructele spălate sau un preparat deja făcut. Ideal este să existe tocătoare și ustensile diferite; dacă nu, spală-le bine înainte de a le folosi la alt aliment.
În frigider, pune alimentele crude în recipiente închise sau pe rafturi unde eventualele scurgeri nu pot ajunge pe alte produse. Nu așeza un platou gata de servit pe același blat pe care ai porționat ceva crud fără să cureți spațiul între timp.
3. Gătește complet și reîncălzește temeinic
Aspectul exterior, mirosul sau gustul nu arată întotdeauna dacă un aliment este sigur. OMS recomandă gătirea temeinică, mai ales pentru carne, pasăre, ouă și produse din mare. Pentru supe și tocane, lichidul trebuie adus la fierbere; pentru preparatele din carne, un termometru alimentar poate fi mai util decât aprecierea culorii.
Evită să presupui că microundele încălzesc uniform. Dacă reîncălzești o porție, amestec-o când este posibil și verifică să fie fierbinte în toată masa, nu doar la margini. Dacă ai dubii despre păstrarea sau prepararea unui aliment perisabil, nu încerca să-l „salvezi” prin gustare.
4. Nu lăsa alimentele perisabile pe masă prea mult timp
Alimentele gătite și cele perisabile nu ar trebui să rămână la temperatura camerei mai mult de două ore, potrivit materialelor OMS. Pune resturile în recipiente mai mici și la frigider cât mai curând, în loc să aștepți să se răcească o oală mare pe masă. Refrigerarea încetinește multiplicarea unor microorganisme; nu transformă însă un aliment deja alterat într-unul sigur.
Dezgheață alimentele în frigider, nu pe blatul de lucru. Dacă frigiderul nu răcește corespunzător sau a existat o pană lungă de curent, tratează situația prudent și verifică recomandările autorităților locale pentru produsele afectate.
5. Alege apă și materii prime sigure
Spală fructele și legumele, mai ales pe cele consumate crude, și verifică termenul de valabilitate. Laptele pasteurizat și apa potabilă sunt exemple de alegeri care reduc anumite riscuri. „Proaspăt” nu înseamnă automat sigur: un aliment poate arăta bine și totuși să fi fost păstrat sau manipulat nepotrivit.
Persoanele în vârstă, copiii mici, gravidele și oamenii cu imunitatea scăzută pot avea nevoie de precauții suplimentare. Pentru ei, o infecție alimentară poate evolua mai dificil. Recomandările specifice trebuie discutate cu un profesionist medical când există boală cronică, sarcină sau tratamente care afectează imunitatea.
Când ceri ajutor medical
Diareea sau vărsăturile pot avea multe cauze. Cere sfat medical mai repede dacă apar semne de deshidratare, sânge în scaun, febră mare, durere abdominală intensă, confuzie, o stare care se agravează ori dacă persoana afectată este foarte mică, vârstnică, gravidă sau are imunitatea scăzută. Pentru o urgență sau o stare severă, sună la 112.
Surse
Material informativ. Nu înlocuiește recomandarea medicală individuală sau indicațiile autorităților în cazul unei alerte alimentare.
Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul unui medic. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, cere ajutorul unui specialist.
