Viteza mersului și riscul de deces: ce arată noul studiu și ce nu poate spune

Felul în care mergi poate spune ceva despre starea generală de sănătate, dar nu poate prezice singur cât va trăi o persoană. Aceasta este concluzia prudentă care se desprinde dintr-un studiu publicat în JAMA Network Open, după ce cercetătorii au comparat viteza măsurată într-un test scurt cu ritmul pașilor în viața de zi cu zi.

Rezultatele au fost preluate de Healthline sub titlul „This Is How Fast You Should Walk to Help Lower Your Risk of Death”. Formularea este mai categorică decât permite studiul. Cercetarea a identificat asocieri între parametrii mersului și mortalitatea de orice cauză; nu a demonstrat că accelerarea voluntară a pasului reduce direct riscul de deces.

Ce a măsurat studiul

Analiza a folosit date din sub-studiul cu accelerometre al cohortei britanice Whitehall II. Au fost incluși 4.067 de participanți, cu vârsta medie de 69,3 ani. Grupul era format în principal din bărbați: 3.024 de participanți, față de 1.043 de femei. Asta contează când încercăm să aplicăm rezultatele unei populații mai tinere sau mai echilibrate ca distribuție între sexe.

Viteza clinică a fost măsurată pe un traseu de 2,44 metri. Participanții au mers în ritmul lor obișnuit, iar testul a fost repetat de trei ori. Cercetătorii au folosit media vitezelor, exprimată în metri pe secundă. Persoanele care foloseau de obicei bastonul au putut să îl folosească și în timpul testului.

A doua măsurătoare a venit din viața de zi cu zi. Participanții au purtat timp de nouă zile un accelerometru la încheietură. Din înregistrări au fost calculate cadența mediană — valoarea din mijloc a pașilor pe minut în perioadele de mers — și cadența de la percentila 95, care surprinde momentele în care persoana mergea mai alert. Au fost analizate și numărul mediu de pași pe zi.

Aceste măsurători nu sunt interschimbabile. Un test de câțiva metri într-un cadru standardizat nu descrie exact felul în care mergi prin casă, la cumpărături sau pe stradă. JAMA a găsit doar o corelație slabă între viteza din test și cadența obișnuită înregistrată de dispozitiv.

Ce au găsit cercetătorii

Participanții au fost urmăriți, în medie, 11,8 ani, iar în această perioadă au fost înregistrate 739 de decese. Viteza clinică medie a fost de 1,2 metri pe secundă. Cadența mediană în viața cotidiană a fost de aproximativ 75 de pași pe minut, iar percentila 95 a fost de aproximativ 112 pași pe minut.

După ajustarea pentru factori sociodemografici, comportamentali și de sănătate, viteza mai mare din test a fost asociată cu un risc mai mic de mortalitate. În modelul complet al studiului, raportul de risc pentru o creștere cu o abatere standard a vitezei a fost 0,77. În termeni simpli, aceasta corespunde unei asocieri cu aproximativ 23% mai puțin risc, nu unei garanții pentru fiecare persoană.

Cadența mediană și cadența de la percentila 95 au avut, de asemenea, asocieri favorabile cu mortalitatea. În modelul complet, rapoartele de risc au fost 0,83 și 0,82. Cercetătorii au descris capacitatea de predicție ca fiind modestă, iar viteza și cadența au oferit informații în mare parte similare după includerea factorilor de sănătate.

Un detaliu important: studiul nu a demonstrat că pașii mai rapizi provoacă direct longevitatea. Persoanele care merg mai repede pot avea, în medie, o funcție cardiopulmonară mai bună, mai multă forță musculară, echilibru mai bun sau mai puține boli limitative. Chiar dacă analiza a ținut cont de mulți factori, studiile observaționale nu pot elimina complet confuzia și cauzalitatea inversă.

De ce contează schimbarea față de propriul ritm

Pentru un cititor, comparația cu un vecin sau cu o valoare de pe ceas este mai puțin utilă decât observarea schimbării personale. Dacă în urmă cu șase luni mergeai fără probleme până la magazin, iar acum ai nevoie de pauze sau te deplasezi vizibil mai lent, schimbarea merită discutată.

Încetinirea poate avea explicații simple, precum durerea de genunchi, încălțămintea nepotrivită sau o perioadă de sedentarism. Poate fi asociată și cu slăbiciune musculară, probleme de echilibru, scăderea rezistenței la efort, afecțiuni neurologice ori cardiovasculare. Nu este posibil să stabilești cauza doar cu ajutorul unui pedometru.

Dacă reducerea vitezei apare împreună cu lipsă de aer, durere toracică, amețeală, leșin, palpitații, slăbiciune bruscă sau tulburări de vorbire, este nevoie de evaluare medicală. Simptomele bruște și severe pot fi o urgență și trebuie tratate ca atare.

Cum folosești practic informația

Nu trebuie să transformi rezultatul într-o cursă. Organizația Mondială a Sănătății spune că orice cantitate de activitate fizică este mai bună decât lipsa ei, iar adulții ar trebui să urmărească cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână, dacă starea de sănătate permite.

Poți începe de la nivelul actual:

• adaugă câteva minute de mers în zilele în care stai mult;
• crește treptat durata sau frecvența plimbărilor;
• alege un ritm la care poți vorbi, dar simți că respiri mai activ;
• folosește bastonul, cadrul sau alt sprijin dacă ți-a fost recomandat;
• oprește-te dacă apar durere, amețeală, lipsă de aer neobișnuită sau stare de rău.

Numărul de 10.000 de pași nu este o regulă medicală universală. Studiile de sinteză arată asocieri între mai mulți pași și rezultate mai bune, dar nivelul la care apar beneficii și punctul la care acestea se plafonează diferă în funcție de vârstă, sănătate, metodă și populație. Nu folosi o țintă fixă pentru a ignora simptomele sau pentru a forța o creștere rapidă a activității.

Concluzie

Viteza mersului și cadența pașilor pot funcționa ca indicatori ai stării generale de sănătate. Studiul Whitehall II arată că valorile mai mari au fost asociate cu un risc mai mic de mortalitate, dar nu demonstrează că mersul rapid, luat separat, prelungește viața. Cea mai utilă informație pentru o persoană este schimbarea față de propriul nivel și apariția unor simptome noi.

Disclaimer medical: Acest material este informativ și nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau recomandările personalizate ale unui profesionist medical.

Surse

• Healthline – Could Walking Faster Help You Live Longer?
• JAMA Network Open – Clinical Walking Speed, Free-Living Walking Cadence, and All-Cause Mortality
• WHO – Physical activity
• PubMed – Daily steps and all-cause mortality: umbrella review and meta-analysis
• PubMed – Dose-response association between walking speed and all-cause mortality

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui medic.