Părintele Pahomie de la Mănăstirea Cozia vorbește într-un interviu despre credința sa puternică în efectul tămăduitor al plantelor. Are peste 90 de ani, iar sănătatea și-a păstrat-o nu cu medicamente sau vitamine sintetice, ci cu ajutorul ierburilor de leac.
Spunea că Dumnezeu a lăsat pe pământ leacuri pentru fiecare boală în parte. Era de părere că bolile vin ca o urmare a păcatelor noastre, ca un mijloc de ispășire și de purificare a sufletului. Cu toate acestea, în mare Lui iubire de oameni, Bunul Dumnezeu a poruncit pământului să scoată felurime de plante de leac cu care omul să-și lege rănile, să-și vindece neputințele trupului și să-și recapete sănătatea.
Pentru fiecare boală există remedii naturale, dar omul trebuie să creadă în proprietățile plantelor și să-și dea silința să le caute pe acelea care îi sunt de folos.
„Leacurile acestea au existat si există de cand există plantele pe pămant, că unii le numesc „bătranești”, „băbești”, „mănăstirești”, leacurile sunt leacuri, iar noi trebuie sa le lăsăm moștenire celor ce vin după noi, altfel se pierd si e păcat mare”.
Secole de-a rândul, oameni din diferite părți ale lumii au folosit ierburile, frunzele, rădăcinile și fructele pentru a se tămădui de bolile lor. Au făcut ceaiuri, comprese, alifii și tot felul de preparate prin care să scoată răul din corp.
Părintele Pahomie era un mare iubitor de ceai verde natural si neprelucrat chimic, pe care îl servea mai ales dimineața. Considera că această băutură, servită caldă cu puțină miere, este mai bună decât orice medicament. Ceaiul verde macerat are proprietăți energizante naturale si in plus, contribuie la scaderea in greutate. Este bogat în antioxidanți, săruri minerale și vitamine. Conține foarte multă vitamina C, un antioxidant puternic împotriva radicalilor liberi care provoacă daune celulare și bolile cronice. Părintele Pahomie cunoștea istoria ceaiului verde și amintea de utilizarea acestuia ca medicament din perioada dinastiei Han. Călugării chinezi taoiști îl consumau pentru efectele lui stimulatoare asupra minții și spiritul.
Datorită efectelor sale remarcabile, ceaiul verde a început să fie consumat și de călugării români. De altfel, acesta este astăzi considerat una din cele mai populare și sănătoase băuturi din lume. Ceaiul verde abundă în polifenoli (flavonoide și catechine), antioxidanți puternici care combat îmbolnăvirea, îmbătrânirea organismului si contribuie la o scadere drastica in greutate. Numeroase studii au arătat că ceaiul verde îmbunătățește atenția și dă bună dispoziție. Acesta face mai mult decât o cafea. Are efecte energizante stabile. Pe lângă faptul că te ține treaz și atent, te face și mai inteligent. Acest efect se datorează conținutului de L-teanină, un compus care trece de bariera de sânge a creierului, crește producția de dopamină și de unde-afla din creier. Are efecte anti-anxietate. Prin faptul că mărește performanța intelectuală și fizică, ceaiul verde crește productivitatea muncii.
Deși sunt eficiente, plantele trebuie folosite cu înțelepciune, ca orice medicament. Trebuie multă precauție în privința dozelor, deoarece dacă nu se respectă cantitățile, plantele pot fi mai mult rău decât bine. Acest lucru este valabil și în cazul ceaiului verde.
Surse bibliografice: 1. Moldova Ortodoxă, Leacuri cu care monahul Pahomie a păcălit boala 92 de ani: http://ortodox.md/leacuri-cu-care-monahul-pahomie-a-pacalit-boala-92-de-ani/
